Mănăstirea Vorona
Localitatea Vorona, situată la 21 de kilometri de municipiul Botoșani, este o veche vatră moldovenească atestată încă din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Din mijlocul codrilor seculari ai Voronei, clopotele vechi ale Mănăstirii Vorona cheamă creștinii la rugăciune de sute I de ani. În mijlocul codrilor seculari se află Mănăstirea Vorona, la care astăzi se poate ajunge cu ușurință mergând pe un drum asfaltat. Mănăstirea Vorona, a fost întemeiată în urmă cu mai bine de 500 de ani de călugări ruși. Este un vechi leagăn monastic, o veche vatră ecumenică, reprezintă un însemnat loc de pelerinaj al județului Botoșani. Este un însemnat centru cultural, a avut o bibliotecă bogată, școală de pictură, ateliere de sculptură, școală de cântăreți bisericești, în prezent adăpostește un fond de carte veche cu valoare culturală deosebită. Mănăstirea Vorona a fost întemeiată conform tradiţiei în anul 1503, de un grup de călugări ruşi, pribegiţi în acești codri ai Voronei. Aceştia au ridicat o bisericuţă din lemn, cu hramul ”Naşterea Maicii Domnului”. Această bisericuţă din lemn a constituit baza organizării mănăstirii. De-a lungul secolelor acestora li s-au alăturat călugări români şi greci. Între anii 1793-1803, pe lângă biserica din lemn deteriorată, cu sprijinul unui mare boier paharnicul Iordache Panaite s-a ridicat o biserică din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai târziu, în 1835, prin strădania stareţului Rafail s-a ridicat încă o biserică din piatră, cu hramul ”Naşterea Maicii Domnului”, ca cea iniţială. În 1869, biserica a fost pictată şi înfrumuseţată cu sprijinul vornicului Iorgu Vârnav Liteanu, un mare boier din zonă. Închisă după 1958, mănăstirea a fost redeschisă în 1968 şi transformată în mănăstire de maici, cum a funcționează și astăzi. La Mănăstirea Vorona este păstrată cu mare grijă, chilia în care a viețuit ca frate între anii 1929-1931, vrednicul de pomenire Teoctist Arăpașu Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române În anul 2005 pe peretele casei a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea inscripție: „În această chilie a mănăstirii Vorona a viețuit, între anii 1929-1931, ca frate IHe I mănăstire, Prea Fericitul Părinte TEOCTIST, patriarhul României. 2005” Încă din Evul Mediu, mănăstirea Vorona a devenit un însemnat centru de cultură. Aici erau scrise şi copiate cărţi religioase, împodobite cu miniaturi şi încastrate în coperţi şi rame metalice prelucrate artistc. Mare bibliotecă a mănăstirii, una dintre cele mai importante din Moldova, a fost desființată în perioada comunistă, când mănăstirea a fost închisă. După redeschidere, din inițiativa lui Teoctist Arăpaşu, pe atunci Mitropolit al Moldovei, la Vorona, s-a amenajat un spațiu unde s-a adunat carte veche din bisericile din județul Botoșani. S-au adunat și sunt păstrate câteva mii de volume, o mare parte își așteaptă încă cercetătorii. [UI Pe lângă acest fond de carte care o consacră ca un adevărat centru de cultură şi cercetare, de păstrare a unor tradiții românești, Mănăstirea Vorona păstrează şi o serie de legende. Una dintre cele mai frumoase legendă este în legătură cu trecerea pe la Vorona a Domnitorului Unirii Alexandru Ioan Cuza. Poposind la Mănăstirea Vorona ar fi săvârșit un act de dreptate, motiv pentru care voronenii îi păstrează și astăzi o vie și frumoasă amintire. Există și astăzi un gorun (stejar bătrân) în apropierea mănăstirii și este cunoscut drept Gorunul lui Cuza. În fiecare an, la data de 8 septembrie de Sfânta Marie Mică este Hramul Mănăstirii Vorona.Este cea mai frumoasă tradiție la Vorona când mii de credincioși din județul Botoșani, dar și din celelalte zone ale țării, chemați de aceleași clopote vechi vin să se roage în fiecare an în ”colțul de rai” din inima codrilor seculari ai Voronei. Cu prilejul hramului la Mănăstirea Vorona Sfânta Liturghie este săvârșită de un sobor de preoți în frunte cu Mitropolitul Moldovei și cu înalți ierarhi din Mitropolia Moldovei. Liturghia se încheie cu cuvântul de învățătură rostit de înaltul ierarh, care a constituit ”izvorul de apă vie”, pentru miile de credincioși din Vorona și din celelate zone ale țării de-a lungul secolelor. Amplasată într-o oază de verdeață, adăpostind comori de artă religioasă și artă românească autentică, cu o incintă strălucind de ordine și curățenie, în care se înalță zvelte siluetele celor trei biserici, Mănăstirea Vorona atrage tot mai mulți vizitatori, atrăgându-i prin I întreaga atmosferă la smerenie, la pioșenie și la meditație profundă. Text Anca Axinte, Centrul de Informare Turistică Vorona